Sunt un om viu
Si tare as vrea sa stiu aceste primejdii dulci.
Iubirea oare as vrea sa stiu?
Dragoste,sa nu te duci!
Ma apropii de pietre si tac.
Ea sta plictisita si foarte frumoasa.
Parul ei negru este suparat,
Inima in loc nu-mi lasa
Bate,
Si eu stiu ca bate si vreau sa bata,
Dar ea e tot suparata,
Se uita la mare…
Cu mana stanga ti-am intors spre mine chipul
Si sa te-mbratisez cu coastele as fi vrut.
Vantul,in zari,imprastie nisipul
Si ascundea al nostru sarut.
Cu un cuvant ai spumegat marea.
Si aripi ascutite pan la nori
Mi-au crescut dandu-mi fiori.
Langa tine-as fi cautat alinarea.
Dup ace-ai plecat,vantul a ramas mut,
Nici norii n-au avut ce sa mai spuna.
Marea,doar tu ai lasat-o fara spuma..
Tot ce-a ramas e un orizont pierdut.